 | Deputatul PNL, Ioan Cristian Chirteș, a declarat miercuri la Palatul Parlamentului, în cadrul unei conferințe pe teme de specialitate, că nu ar vedea cu ochi buni reluarea cultivării soiurilor de plante modificate genetic (cel puțin pentru moment) pe teritoriul țării noastre decât dacă fermierii, laolaltă cu producătorii de OMG-uri, de oameni de știință și de economiști din România că un astfel de demers nu va crea dezechilibre economice în detrimentul altor culturi. |
Redactor: Ionel Văduva
„Să vedem unde cultivăm. Înlocuim culturile de uz alimentar? Va trebui foarte clar stabilit – cine, ce și cât cultivă soia modificată genetic. (...) Astăzi spun că este rău și dacă reușiți să mă convingeți că nu se crează pe piața alimentară dezechilibre economice în detrimentul altor culturi, că da, trebuie să cultivăm și soia, ei bine, vom face un pas înainte”, a precizat politicianul în cadrul conferinței organizate de grupul media Agrointel - „Poziția României cu privire la biotehnologii. Punct de plecare”.
Acesta a mai adăugat că actuala campanie de sensibilizare demarată de LAPAR, cea mai importantă organizație de fermieri din România, trebuie făcută într-un mod profesionist. Chirteș nu crede în baubaul cancerului generat de consumul de OMG-uri, dar cere o mare atenție acordată eventualelor dezechilibre economice generate de polarizarea și monopolizarea soiurilor transgenice în mâna câtorva producători.
“Nu sunt astăzi nici pro, nici contra cultivării soiei modificate genetic, dar va trebuie ca această campanie de informare să fie într-adevăr dusă în mod profesionist. Ne putem trezi ca și în alte domenii de activitate în care biotehnologii, să spunem, care aduc aport și economic, scăpă de sub control. (...) Nici eu nu sunt convins că facem cancer sau altele, dar pericolul este să le scăpăm de sub control economic. (...) În Argentina, în Brazilia au fost dezechilibre economice în anumite zone agricole ale acestor state, din cauza acestui fenomen, a continuat Chirteș. „Trebuie să avem grijă cu privire la concentrarea producției de soia în mâinile unor câțiva producători, să nu pățim ce am pățit cu gaterele după 1990 când zeci de mii de astfel de unități împânzeau localitățile, iar acum ruginesc; nu mai avem păduri. (...) Am distrus o industrie organizată. Am crezut că spărgând-o în 10.000 de părți, vom aduce beneficii economice așa-zise locale – greșeală”.
Nici Ion Bălan, deputat PSD și membru al Comisiei de resort din Camera Deputaților, nu s-a lăsat îmbătat cu apă rece prin demersul celor de la LAPAR (n.r. - scrisoarea deschisă nr. 61/12.05.2015 transmisă premierului Victor Ponta în ceea ce privește recentele modificări aduse legislației europene privind cultivarea plantelor modificate genetic). El a precizat că fără o coordonare coerentă și comună între fermieri și dezvoltatorii de tehnologii transgenice, șansa de reușită a lobby-ului producătorilor agricoli va fi sortită eșecului.
„Este o bătălie mare pe care dumneavoastră (n.r. - fermierii), cel puțin așa cum vă etalați forțele în ziua de astăzi, nu veți câștiga. Și asta pentru că, singuri, nu aveți șansa să stați în fața celor de la Greenpeace, celor care sunt împotriva organismelor modificate genetic. Trebuie să aveți alături marii producători de semințe, de organisme modificate genetic, care să vă susține. Cel puțin din partea mea aveți parte susținerea tuturor plantelor modificate genetic pentru că, mai devreme sau mai târziu, noi, în România, ne vom da seama de pierderea pe care o vom avea dacă nu permitem cultivarea acestora”, a mărturisit PSD-istul Bălan, și el fost agricultor de meserie.
În cadrul evenimentului, reprezentantul Monsanto, Mihaela Vasile, a făcut o mărturisire uluitoare: patentul pentru soia Roundup Ready deținut de compania americană a expirat anul trecut.
„Pe partea de cultivare, la soia Roundup Ready, pe lângă compania Monsanto, brevet mai au încă 150 de firme de semințe și peste 10 universități. Această invenție, conform legislației americane, este dată companiei Monsanto care, la rândul ei, licențiază pentru această utilizare. Patentul în ceea ce ne privește, ca și companie Monsanto, a expirat în anul 2014; este la liber!”, a mărturisit la rândul său Mihaela Vasile.
LAPAR vrea să fie consultată de autorități cu privire la decizia pe care o va lua România în privinţa cultivării OMG
Fermierii din România solicită să fie consultaţi de autorităţi cu privire la decizia pe care o va lua România în privinţa cultivării organismelor modificate genetic, a declarat, miercuri, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR).
„Am demarat de luni o acţiune în care am adresat câte o scrisoare deschisă autorităţilor române, mă refer la Guvern, șefului statului, la Comisii, la mediu şi la agricultură. Acum rămâne de văzut ce se va întâmpla. De data aceasta LAPAR este hotărâtă să nu cedeze pentru că în joc este businessul lor şi fermierii trebuie să hotărască din ce fac acest business”, a precizat șeful LAPAR în plenul conferinței.
În scrisoarea înmânată de organizatori tuturor celor prezenți la eveniment se precizează că LAPAR a luat cunoştinţă de recentele modificări ale legislaţiei europene privind cultivarea plantelor modificate genetic, precum şi de propunerile de schimbare a acesteia privind importurile de astfel de produse.
Potrivit LAPAR, Directiva (UE) 2015/412 este menită să permită statelor membre ale UE să restricţioneze sau să interzică cultivarea pe teritoriul lor a plantelor modificate genetic autorizate în Uniunea Europeană.
„Cu alte cuvinte, se legiferează dreptul de a invoca alte motive decât de natură ştiinţifică, pentru a nu se tot inventa pseudo-dovezi ca produsele MG ar fi periculoase, EFSA să le respingă ca nefondate şi totuşi statele membre sa continue să interzică OMG fară nicio baza legală! Astfel, se stabileşte un precedent negativ care constituie un motiv de reală îngrijorare pentru producătorii agricoli”, se menţionează în scrisoare.
LAPAR solicită autorităţilor să fie consultaţi direct şi constructiv în procesul de elaborare a poziţiei oficiale pe care România urmează să şi-o facă oficial cunoscută pe tema cultivării OMG, întrucât decizia îi afectează major.
„Într-o discuţie cu cei din conducerea Ministerului (Agriculturii - n.r.) şi îmi pare rău că nu văd pe nimeni aici mi s-a răspuns cam în felul următor: din punctul meu de vedere sunt de acord şi chiar sunt lângă voi, numai că îmi e frică să nu vină ăştia să se lege iar cu lanţurile de gardul ministerului. Ori nu poate sta o economie naţională la cheremul unui grup care de cele mai multe ori au interesele pe care le au”, a afirmat Baciu.
Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Nini Săpunaru, a subliniat și el că țara noastră trebuie să decidă dacă va cultiva organisme modificate genetic.
„Guvernul României dezbate în mod public şi trebuie să ajungă la o concluzie şi să solicite cultivarea unui produs. În acel moment Comisia Europenă trebuie să ia act de solicitare, produsul începe procedura de autorizare, care poate să dureze un an, doi, patru sau cinci. Guvernul, prin reprezentanţii săi, prin Ministerul Agriculturii, trebuie să se ducă să facă presiuni la Uniunea Europenă şi să spună «nu ştiu ce faceţi voi acolo, dar noi putem să cultivăm soia şi nu suntem de acord să importăm şrot de soia din Argentina când pot să îl cultiv singur şi o parte să îl export»”, a spus Nini Săpunaru.
Conform Agerpres, Organizaţia Greenpeace a dezaprobat recent decizia Comisiei Europene (CE) de a permite la nivelul Uniunii Europene (UE) utilizarea organismelor modificate genetic (OMG) ca produse alimentare şi ca furaje.
„Decizia (...) tocmai confirmă că preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nu are nicio intenţie de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetăţenii săi. Mai mult, el o împinge mai aproape de Statele Unite şi de Monsanto. Săptămâna asta, Juncker şi-a încălcat promisiunea de a schimba regulile care permit accesul organismelor modificate genetic pe piaţa, chiar dacă majoritatea ţărilor membre ale UE li se opun. Astăzi, el a deschis porţile pentru un nou val de OMG-uri doar pentru a face pe plac corporaţiilor biotehnologice americane şi comercianţilor”, declara Franziska Achterberg, director de politici agricole al Greenpeace UE, în data de 24 aprilie.
Comisia Europeană (CE) a prezentat, în data de 22 aprilie, rezultatele reexaminării procesului decizional în ceea ce priveşte autorizarea utilizării organismelor modificate genetic (OMG) ca produse alimentare şi ca furaje.
„Reexaminarea confirmă nevoia unor schimbări care să reflecte opiniile publicului şi care să permită guvernelor naţionale să aibă un cuvânt mai greu de spus în ceea ce priveşte utilizarea OMG-urilor autorizate la nivelul UE în hrana pentru consumul animalelor (furaje) şi al oamenilor (produse alimentare). În urma reexaminării, Comisia propune modificarea legislaţiei pentru a le acorda statelor membre mai multă libertate în a restricţiona sau a interzice utilizarea, pe teritoriul propriu, a OMG-urilor autorizate la nivelul UE în produse alimentare sau în furaje”, precizează un comunicat de presă al CE.
Conform sursei citate, statele membre vor trebui să dovedească faptul că măsurile de excludere respectă legislaţia UE, care include principiile pieţei interne, şi obligaţiile internaţionale ale UE, din care obligaţiile din cadrul OMC fac parte integrantă.
„Măsurile de neaplicare trebuie să se bazeze pe motive legitime, altele decât cele evaluate la nivelul UE, respectiv riscul pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor şi pentru mediu. Prezenta propunere reflectă şi completează drepturile acordate deja statelor membre cu privire la cultivarea OMG-urilor prin Directiva (UE) 2015/412, care a intrat în vigoare la începutul acestei luni, pe baza unui acord recent dintre Parlamentul European şi Consiliu. Drept rezultat, UE va dispune de un set coerent de norme privind autorizarea cultivării organismelor modificate genetic şi a utilizării acestora în produsele alimentare şi în furaje, care va permite luarea în considerare a preocupărilor individuale ale statelor membre în ambele domenii”, se menţionează în comunicarea Comisiei.
„Să vedem unde cultivăm. Înlocuim culturile de uz alimentar? Va trebui foarte clar stabilit – cine, ce și cât cultivă soia modificată genetic. (...) Astăzi spun că este rău și dacă reușiți să mă convingeți că nu se crează pe piața alimentară dezechilibre economice în detrimentul altor culturi, că da, trebuie să cultivăm și soia, ei bine, vom face un pas înainte”, a precizat politicianul în cadrul conferinței organizate de grupul media Agrointel - „Poziția României cu privire la biotehnologii. Punct de plecare”.
Acesta a mai adăugat că actuala campanie de sensibilizare demarată de LAPAR, cea mai importantă organizație de fermieri din România, trebuie făcută într-un mod profesionist. Chirteș nu crede în baubaul cancerului generat de consumul de OMG-uri, dar cere o mare atenție acordată eventualelor dezechilibre economice generate de polarizarea și monopolizarea soiurilor transgenice în mâna câtorva producători.
“Nu sunt astăzi nici pro, nici contra cultivării soiei modificate genetic, dar va trebuie ca această campanie de informare să fie într-adevăr dusă în mod profesionist. Ne putem trezi ca și în alte domenii de activitate în care biotehnologii, să spunem, care aduc aport și economic, scăpă de sub control. (...) Nici eu nu sunt convins că facem cancer sau altele, dar pericolul este să le scăpăm de sub control economic. (...) În Argentina, în Brazilia au fost dezechilibre economice în anumite zone agricole ale acestor state, din cauza acestui fenomen, a continuat Chirteș. „Trebuie să avem grijă cu privire la concentrarea producției de soia în mâinile unor câțiva producători, să nu pățim ce am pățit cu gaterele după 1990 când zeci de mii de astfel de unități împânzeau localitățile, iar acum ruginesc; nu mai avem păduri. (...) Am distrus o industrie organizată. Am crezut că spărgând-o în 10.000 de părți, vom aduce beneficii economice așa-zise locale – greșeală”.
Nici Ion Bălan, deputat PSD și membru al Comisiei de resort din Camera Deputaților, nu s-a lăsat îmbătat cu apă rece prin demersul celor de la LAPAR (n.r. - scrisoarea deschisă nr. 61/12.05.2015 transmisă premierului Victor Ponta în ceea ce privește recentele modificări aduse legislației europene privind cultivarea plantelor modificate genetic). El a precizat că fără o coordonare coerentă și comună între fermieri și dezvoltatorii de tehnologii transgenice, șansa de reușită a lobby-ului producătorilor agricoli va fi sortită eșecului.
„Este o bătălie mare pe care dumneavoastră (n.r. - fermierii), cel puțin așa cum vă etalați forțele în ziua de astăzi, nu veți câștiga. Și asta pentru că, singuri, nu aveți șansa să stați în fața celor de la Greenpeace, celor care sunt împotriva organismelor modificate genetic. Trebuie să aveți alături marii producători de semințe, de organisme modificate genetic, care să vă susține. Cel puțin din partea mea aveți parte susținerea tuturor plantelor modificate genetic pentru că, mai devreme sau mai târziu, noi, în România, ne vom da seama de pierderea pe care o vom avea dacă nu permitem cultivarea acestora”, a mărturisit PSD-istul Bălan, și el fost agricultor de meserie.
În cadrul evenimentului, reprezentantul Monsanto, Mihaela Vasile, a făcut o mărturisire uluitoare: patentul pentru soia Roundup Ready deținut de compania americană a expirat anul trecut.
„Pe partea de cultivare, la soia Roundup Ready, pe lângă compania Monsanto, brevet mai au încă 150 de firme de semințe și peste 10 universități. Această invenție, conform legislației americane, este dată companiei Monsanto care, la rândul ei, licențiază pentru această utilizare. Patentul în ceea ce ne privește, ca și companie Monsanto, a expirat în anul 2014; este la liber!”, a mărturisit la rândul său Mihaela Vasile.
LAPAR vrea să fie consultată de autorități cu privire la decizia pe care o va lua România în privinţa cultivării OMG
Fermierii din România solicită să fie consultaţi de autorităţi cu privire la decizia pe care o va lua România în privinţa cultivării organismelor modificate genetic, a declarat, miercuri, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR).
„Am demarat de luni o acţiune în care am adresat câte o scrisoare deschisă autorităţilor române, mă refer la Guvern, șefului statului, la Comisii, la mediu şi la agricultură. Acum rămâne de văzut ce se va întâmpla. De data aceasta LAPAR este hotărâtă să nu cedeze pentru că în joc este businessul lor şi fermierii trebuie să hotărască din ce fac acest business”, a precizat șeful LAPAR în plenul conferinței.
În scrisoarea înmânată de organizatori tuturor celor prezenți la eveniment se precizează că LAPAR a luat cunoştinţă de recentele modificări ale legislaţiei europene privind cultivarea plantelor modificate genetic, precum şi de propunerile de schimbare a acesteia privind importurile de astfel de produse.
Potrivit LAPAR, Directiva (UE) 2015/412 este menită să permită statelor membre ale UE să restricţioneze sau să interzică cultivarea pe teritoriul lor a plantelor modificate genetic autorizate în Uniunea Europeană.
„Cu alte cuvinte, se legiferează dreptul de a invoca alte motive decât de natură ştiinţifică, pentru a nu se tot inventa pseudo-dovezi ca produsele MG ar fi periculoase, EFSA să le respingă ca nefondate şi totuşi statele membre sa continue să interzică OMG fară nicio baza legală! Astfel, se stabileşte un precedent negativ care constituie un motiv de reală îngrijorare pentru producătorii agricoli”, se menţionează în scrisoare.
LAPAR solicită autorităţilor să fie consultaţi direct şi constructiv în procesul de elaborare a poziţiei oficiale pe care România urmează să şi-o facă oficial cunoscută pe tema cultivării OMG, întrucât decizia îi afectează major.
„Într-o discuţie cu cei din conducerea Ministerului (Agriculturii - n.r.) şi îmi pare rău că nu văd pe nimeni aici mi s-a răspuns cam în felul următor: din punctul meu de vedere sunt de acord şi chiar sunt lângă voi, numai că îmi e frică să nu vină ăştia să se lege iar cu lanţurile de gardul ministerului. Ori nu poate sta o economie naţională la cheremul unui grup care de cele mai multe ori au interesele pe care le au”, a afirmat Baciu.
Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Nini Săpunaru, a subliniat și el că țara noastră trebuie să decidă dacă va cultiva organisme modificate genetic.
„Guvernul României dezbate în mod public şi trebuie să ajungă la o concluzie şi să solicite cultivarea unui produs. În acel moment Comisia Europenă trebuie să ia act de solicitare, produsul începe procedura de autorizare, care poate să dureze un an, doi, patru sau cinci. Guvernul, prin reprezentanţii săi, prin Ministerul Agriculturii, trebuie să se ducă să facă presiuni la Uniunea Europenă şi să spună «nu ştiu ce faceţi voi acolo, dar noi putem să cultivăm soia şi nu suntem de acord să importăm şrot de soia din Argentina când pot să îl cultiv singur şi o parte să îl export»”, a spus Nini Săpunaru.
Conform Agerpres, Organizaţia Greenpeace a dezaprobat recent decizia Comisiei Europene (CE) de a permite la nivelul Uniunii Europene (UE) utilizarea organismelor modificate genetic (OMG) ca produse alimentare şi ca furaje.
„Decizia (...) tocmai confirmă că preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nu are nicio intenţie de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetăţenii săi. Mai mult, el o împinge mai aproape de Statele Unite şi de Monsanto. Săptămâna asta, Juncker şi-a încălcat promisiunea de a schimba regulile care permit accesul organismelor modificate genetic pe piaţa, chiar dacă majoritatea ţărilor membre ale UE li se opun. Astăzi, el a deschis porţile pentru un nou val de OMG-uri doar pentru a face pe plac corporaţiilor biotehnologice americane şi comercianţilor”, declara Franziska Achterberg, director de politici agricole al Greenpeace UE, în data de 24 aprilie.
Comisia Europeană (CE) a prezentat, în data de 22 aprilie, rezultatele reexaminării procesului decizional în ceea ce priveşte autorizarea utilizării organismelor modificate genetic (OMG) ca produse alimentare şi ca furaje.
„Reexaminarea confirmă nevoia unor schimbări care să reflecte opiniile publicului şi care să permită guvernelor naţionale să aibă un cuvânt mai greu de spus în ceea ce priveşte utilizarea OMG-urilor autorizate la nivelul UE în hrana pentru consumul animalelor (furaje) şi al oamenilor (produse alimentare). În urma reexaminării, Comisia propune modificarea legislaţiei pentru a le acorda statelor membre mai multă libertate în a restricţiona sau a interzice utilizarea, pe teritoriul propriu, a OMG-urilor autorizate la nivelul UE în produse alimentare sau în furaje”, precizează un comunicat de presă al CE.
Conform sursei citate, statele membre vor trebui să dovedească faptul că măsurile de excludere respectă legislaţia UE, care include principiile pieţei interne, şi obligaţiile internaţionale ale UE, din care obligaţiile din cadrul OMC fac parte integrantă.
„Măsurile de neaplicare trebuie să se bazeze pe motive legitime, altele decât cele evaluate la nivelul UE, respectiv riscul pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor şi pentru mediu. Prezenta propunere reflectă şi completează drepturile acordate deja statelor membre cu privire la cultivarea OMG-urilor prin Directiva (UE) 2015/412, care a intrat în vigoare la începutul acestei luni, pe baza unui acord recent dintre Parlamentul European şi Consiliu. Drept rezultat, UE va dispune de un set coerent de norme privind autorizarea cultivării organismelor modificate genetic şi a utilizării acestora în produsele alimentare şi în furaje, care va permite luarea în considerare a preocupărilor individuale ale statelor membre în ambele domenii”, se menţionează în comunicarea Comisiei.
RSS Feed
