 | Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a declarat în deschiderea Târgului Național al Mierii că producția totală de materie primă înregistrată anul acesta în România nu va depăși 70 la sută din totalul obținut anual de apicultorii din România, fapt care acutizează și mai mult nevoia de ajutor din partea statului. |
REDACTOR: Ionel Văduva
Foto credit: Ionel Văduva
„Din datele pe care le avem de la colegi (avem în toată țara magazine, depozite, oameni, specialiști ș.a.m.d.), producția este undeva între 65-70 la sută față de producția medie anuală (n.r. - 22.000 – 24.000 tone). Sunt niște date în care noi credem și, de regulă, în ultimii 20-25 de ani nu prea ne-am «fentat», nu am dat greș cu aceste aprecieri”, a punctat oficialul ACA, adăugând că seceta și depopularea familiilor de albine (cauzată și de efectele neonicotinoidelor asupra entomofaunei melifere) fiind două dintre cauzele principale ale diminuării cantității de miere.
Potrivit spuselor sale, prețul mierii nu a urcat, în ciuda unei producții mai mici, ci chiar a scăzut cu până la 12 procente, totul grație diminuării TVA și scutirilor prevăzute în Codul Fiscal pentru apicultori.
„Nu se pune problema, zic eu, a creșterii prețului la miere. La salcâm, într-adevăr, inițial a fost un preț de achiziție mai mare ca în anii anteriori. Ulterior, acest preț a scăzut pentru că nici oferta din partea partenerilor externi nu a mai avut același standard, a scăzut. (...) Acea reducere de TVA și toate urmările care vor fi și în Codul Fiscal, cum este și impozitarea în apicultură la mijloacele de transport, sunt niște lucruri bune, au dus chiar la scăderea la raft a prețului de 10-12%. Atâta timp cât prețul mierii a scăzut, atâta timp cât consumul este mic, nu se impune o majorare a prețului și nici nu am sesizat”, a afirmat Ioan Fetea.
Vizavi de subiectul mortalității la familiile de albine, pusă pe seama fitotoxicității generate de neonicotinoide și constatată în acest an, majoritatea evenimentelor s-au înregistrat la culesul florii-soarelui. Fenomenul de mortalitate a apărut și la culesul de tei, dar acolo situația a fost legată de toxicitatea polenului. Că a fost 100% vina neonicotinoidelor, rămâne de văzut, abia după ce rezultatele IDSA vor apărea.
„Problemele care au apărut cu neonicotinoidele au apărut la floarea-soarelui și au persistat până la sfârșitul perioadei de cules. Nu avem încă un examen de laborator concludent, așteptăm IDSA pentru că am înțeles că sunt analize trimise din mai multe zone la Institut. Nu știu dacă și-au rezolvat dânșii problema cu aparatul respectiv, că a fost o problemă tehnică pe care am înțeles-o, dar sunt convins că aceste analize vor fi reluate și vor fi analizate. În același timp, noi, ca unitate serioasă, sigură că vom trimite și la un laborator european autorizat. Deși sunt niște costuri suplimentare, de ordinul a câteva mii de lei, nu este o problemă, o să facem analize, astfel încât să avem o certificare și neutră”, a conchis șeful ACA.
Susținere de la stat pentru apicultori: fie acoperirea pierderilor de venit, fie ajutor de minimis
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, a precizat că în cadrul ședinței de miniștri care va avea loc la Bruxelles în prima decadă a lunii septembrie se va decide forma de ajutorare a fermierilor încercați de secetă, două dintre soluțiile propuse fiind fie susținerea pierderilor de venit (dacă europenii acceptă această propunere) sau ajutorul de minimis (dacă gulerele albe se vor opune).
„Eu aștept soluția pierderilor de venit, nu pierderilor de producție. Acolo era simplu, puteam să anunțăm pe toată lumea, dăm X lei și terminam povestea. Noi evaluăm pierderile de venit. Acestea le evaluăm la nivelul fiecărui județ, prin acel comitet al situațiilor de urgență. Încă din luna mai, noi avem solicitarea transmisă de la Ministerul Agriculturii, pentru evaluarea acestor piederi de venit. Dacă la nivel european ni se acceptă această variantă, mergem pe pierderea de venit. Dacă nu avem pierderea de venit, mergem pe acel ajutor de minimis pe care putem să-l acordăm. Cuantumul acestui ajutor se mai poate discuta, pentru că prețurile au crescut și la zahăr etc.”, a precizat Botănoiu, fiind completat de Ioan Fetea cu nivelul cuantumului sprijinului pe familie de albine în 2014, și anume 10 lei.
Expozanţii prezenţi la cea de-a 13-a ediţie a Târgului Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA), au adus o gamă diversificată, de la produse apicole obţinute direct din stupină până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole - suplimente nutritive, medicamente, cosmetice.
Târgul Naţional al Mierii a devenit în ultimii ani un eveniment tradiţional şi recunoscut, dedicat consumatorilor de produse apicole din zona Capitalei. De acest târg vor putea beneficia şi apicultorii, deoarece vor fi prezente şi produsele dedicate acestora - stupi şi componente, utilaje şi alte echipamente apicole, produse pentru sănătatea albinelor, produse pentru nutriţie, cărţi de specialitate.
Bucureştenii au venit încă de la primele ore ale dimineţii pentru a cumpăra miere, polen, propolis, lăptişor de matcă, suplimente nutritive şi siropuri naturale. Cea mai scumpă miere este cea de salcâm şi cea de mană de munte, preţul unui kilogram fiind de 35-40 lei, în timp ce pentru cea de tei şi polifloră apicultorii cer între 20 şi 25 de lei/kg.
Țara noastră se clasează în topul producătorilor de miere pe locul patru în Europa. România deţine, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine şi are în jur de 40.000 de apicultori la nivel naţional, peste 60% dintre aceştia fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.
Târgul Naţional al Mierii este deschis pe platforma apicolă Băneasa, în perioada 4 - 6 septembrie.
Mai multe despre acest eveniment, atât în rubrica opinii, cât și într-un material mai amplu despre eveniment, ambele publicate în ediția septembrie 2015 a revistei AGRIMEDIA.
Foto credit: Ionel Văduva
„Din datele pe care le avem de la colegi (avem în toată țara magazine, depozite, oameni, specialiști ș.a.m.d.), producția este undeva între 65-70 la sută față de producția medie anuală (n.r. - 22.000 – 24.000 tone). Sunt niște date în care noi credem și, de regulă, în ultimii 20-25 de ani nu prea ne-am «fentat», nu am dat greș cu aceste aprecieri”, a punctat oficialul ACA, adăugând că seceta și depopularea familiilor de albine (cauzată și de efectele neonicotinoidelor asupra entomofaunei melifere) fiind două dintre cauzele principale ale diminuării cantității de miere.
Potrivit spuselor sale, prețul mierii nu a urcat, în ciuda unei producții mai mici, ci chiar a scăzut cu până la 12 procente, totul grație diminuării TVA și scutirilor prevăzute în Codul Fiscal pentru apicultori.
„Nu se pune problema, zic eu, a creșterii prețului la miere. La salcâm, într-adevăr, inițial a fost un preț de achiziție mai mare ca în anii anteriori. Ulterior, acest preț a scăzut pentru că nici oferta din partea partenerilor externi nu a mai avut același standard, a scăzut. (...) Acea reducere de TVA și toate urmările care vor fi și în Codul Fiscal, cum este și impozitarea în apicultură la mijloacele de transport, sunt niște lucruri bune, au dus chiar la scăderea la raft a prețului de 10-12%. Atâta timp cât prețul mierii a scăzut, atâta timp cât consumul este mic, nu se impune o majorare a prețului și nici nu am sesizat”, a afirmat Ioan Fetea.
Vizavi de subiectul mortalității la familiile de albine, pusă pe seama fitotoxicității generate de neonicotinoide și constatată în acest an, majoritatea evenimentelor s-au înregistrat la culesul florii-soarelui. Fenomenul de mortalitate a apărut și la culesul de tei, dar acolo situația a fost legată de toxicitatea polenului. Că a fost 100% vina neonicotinoidelor, rămâne de văzut, abia după ce rezultatele IDSA vor apărea.
„Problemele care au apărut cu neonicotinoidele au apărut la floarea-soarelui și au persistat până la sfârșitul perioadei de cules. Nu avem încă un examen de laborator concludent, așteptăm IDSA pentru că am înțeles că sunt analize trimise din mai multe zone la Institut. Nu știu dacă și-au rezolvat dânșii problema cu aparatul respectiv, că a fost o problemă tehnică pe care am înțeles-o, dar sunt convins că aceste analize vor fi reluate și vor fi analizate. În același timp, noi, ca unitate serioasă, sigură că vom trimite și la un laborator european autorizat. Deși sunt niște costuri suplimentare, de ordinul a câteva mii de lei, nu este o problemă, o să facem analize, astfel încât să avem o certificare și neutră”, a conchis șeful ACA.
Susținere de la stat pentru apicultori: fie acoperirea pierderilor de venit, fie ajutor de minimis
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, a precizat că în cadrul ședinței de miniștri care va avea loc la Bruxelles în prima decadă a lunii septembrie se va decide forma de ajutorare a fermierilor încercați de secetă, două dintre soluțiile propuse fiind fie susținerea pierderilor de venit (dacă europenii acceptă această propunere) sau ajutorul de minimis (dacă gulerele albe se vor opune).
„Eu aștept soluția pierderilor de venit, nu pierderilor de producție. Acolo era simplu, puteam să anunțăm pe toată lumea, dăm X lei și terminam povestea. Noi evaluăm pierderile de venit. Acestea le evaluăm la nivelul fiecărui județ, prin acel comitet al situațiilor de urgență. Încă din luna mai, noi avem solicitarea transmisă de la Ministerul Agriculturii, pentru evaluarea acestor piederi de venit. Dacă la nivel european ni se acceptă această variantă, mergem pe pierderea de venit. Dacă nu avem pierderea de venit, mergem pe acel ajutor de minimis pe care putem să-l acordăm. Cuantumul acestui ajutor se mai poate discuta, pentru că prețurile au crescut și la zahăr etc.”, a precizat Botănoiu, fiind completat de Ioan Fetea cu nivelul cuantumului sprijinului pe familie de albine în 2014, și anume 10 lei.
Expozanţii prezenţi la cea de-a 13-a ediţie a Târgului Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA), au adus o gamă diversificată, de la produse apicole obţinute direct din stupină până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole - suplimente nutritive, medicamente, cosmetice.
Târgul Naţional al Mierii a devenit în ultimii ani un eveniment tradiţional şi recunoscut, dedicat consumatorilor de produse apicole din zona Capitalei. De acest târg vor putea beneficia şi apicultorii, deoarece vor fi prezente şi produsele dedicate acestora - stupi şi componente, utilaje şi alte echipamente apicole, produse pentru sănătatea albinelor, produse pentru nutriţie, cărţi de specialitate.
Bucureştenii au venit încă de la primele ore ale dimineţii pentru a cumpăra miere, polen, propolis, lăptişor de matcă, suplimente nutritive şi siropuri naturale. Cea mai scumpă miere este cea de salcâm şi cea de mană de munte, preţul unui kilogram fiind de 35-40 lei, în timp ce pentru cea de tei şi polifloră apicultorii cer între 20 şi 25 de lei/kg.
Țara noastră se clasează în topul producătorilor de miere pe locul patru în Europa. România deţine, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine şi are în jur de 40.000 de apicultori la nivel naţional, peste 60% dintre aceştia fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.
Târgul Naţional al Mierii este deschis pe platforma apicolă Băneasa, în perioada 4 - 6 septembrie.
Mai multe despre acest eveniment, atât în rubrica opinii, cât și într-un material mai amplu despre eveniment, ambele publicate în ediția septembrie 2015 a revistei AGRIMEDIA.
RSS Feed
